- troléu
- (electr.) s. n., art. troléul; pl. trolée
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
troleu — TROLÉU, trolee, s.n. 1. Dispozitiv instalat pe vehicule cu tracţiune electrică şi care permite alimentarea cu energie electrică direct de la un cablu aerian. 2. (Impr (impropriu).) Troleibuz. – Din fr. trolley. Trimis de claudia, 13.09.2007.… … Dicționar Român
troleibuz — TROLEIBÚZ, troleibuze, s.n. Vehicul rutier de transport în comun, cu tracţiune electrică, asemănător cu autobuzul, prevăzut cu troleu; troleu (2). – Din fr. trolleybus. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 TROLEIBÚZ s. (impr.) troleu.… … Dicționar Român
captator — CAPTATÓR, captatoare, s.n. 1. Dispozitiv care serveşte la captare. ♢ Captator solar = instalaţie pentru captarea şi transformarea energiei solare în energie termică sau electrică. 2. Dispozitiv montat pe vehicule cu tracţiune electrică pentru a… … Dicționar Român
pantograf — PANTOGRÁF, pantografe, s.n. 1. Aparat utilizat pentru reproducerea unui desen, a unui plan etc. la aceeaşi mărime cu un model dat sau la o scară diferită de a modelului. 2. Dispozitiv montat pe acoperişul unor vehicule electrice, care face… … Dicționar Român